medicamente- plante.ro

CEAIUL (Camelia sinensis L.)

 

 

Descriere aspect ceai:

Este o plantă arborescentă care poate ajunge pană la 18 m înăl­ţime. Prin tăieri sistematice însă se ajunge la indivizi scunzi sub forma de tufe care ating în jur de un metru înălţime. Frunzele plantei sunt coriacee, pieloase, iar florile sunt de culoare albă şi au un miros plăcut. Planta se cultivă în Extremul Orient şi în Asia meridională cunoscandu-se mai multe soiuri, după ţara de origine şi secretul de fabricaţie.

 


Recoltare si continut frunze ceai:

De la această plantă se folosesc frunzele, din care se prepară ceaiul verde prin uscare rapidă şi rularea frunzelor şi ceaiul brun pentru care frunzele sunt supuse în prealabil unui proces de fermentare şi apoi sunt uscate şi rulate. Conţin tanin specific, alcaloizi (din care princi­palul este teina identică cu cafeina), uleiuri aromatice (care dau aroma specifică), materii colorante, ceară, celuloză, clorofilă (la ceaiul verde), albumină, materii minerale etc.

 

Ceai -  proprietati terapeutice:

Se foloseşte atat în alimentaţie (la adulţi ca şi la copii) dar este şi unul din cele mai comune medicamente în combaterea răcelii. Ceaiul are pe langă un efect diuretic şi un excelent efect stimulator asupra creierului, susţinandu-se rolul său de stimulent cerebral superior celui al cafelei.

 

Administrare:

1.  Infuzie: se prepară în concentraţii di­ferite, după gust şi după scopul urmărit (1—2 linguriţe pline la un litru de apă în clocot este un bun stimulent şi excitant). Ceaiul cu lapte în diluţii diferite se dă copiilor pentru schimbarea alimentaţiei, dar şi ca un bun reconfortant sau la ulceroşi, laptele precipitand taninul, iar acesta proteinele din lapte făcandu-l mai uşor digerabil.