medicamente- plante.ro

MĂCEŞUL (Roşa canina L.)

 

Alte denumiri pentru maces:

Numit rug, cacadar, mărăcine, răsură, sipică, trandafir sălbatic etc.

Descriere aspect maces:

Un  arbust lemnos sub  forma  de tufă, ale cărei ramuri sunt prevăzute cu spini care au varful curbat. Frunzele sunt impari-penate cu foliolele eliptice sau ovale şi avand stipele bine vizibile la baza petrolului. Florile sunt frumoase roşii, roze sau în unele cazuri chiar albe. Sunt plă­cut mirositoare. Fructele sunt fructe false, numite măceşe. Au forma de boabe verzi la început şi devin roşii-portocalii la coa­cere, în ele se află adevăratele fructe, care sunt achene mici, învelite în perişori aspri. Planta creşte spontan la margini de pă­dure, prin tufişuri, pe margini de dru­muri, pe langă garduri, din zona de deal şi pană la munte.

Continut si recoltare mac de camp:

Se recoltează fructele false (Fructus cynosbati) care se culeg toamna înainte de căderea brumei. Ele conţin un com­plex de vitamina C, A, B1( B2, P, PP, K etc., alături de zahăr invertit, pectine, acizi organici, flavonozide, ulei gras şi ulei eteric etc.

Maces - proprietati terapeutice:

Se întrebuinţează ca sursă de polivitamine în hipovitaminoză,  apoi ca tonic aperitiv, în afecţiuni hepatice, afecţiuni renale ca diuretic, în bronşită etc.

Administrare:

  1. Pulbere: se ia cate un varf de cuţit de fructe uscate şi zdrobite de mai multe ori pe zi. Asigură necesarul de vitamine ale organismului şi este un bun tonic pentru copii şi bătrani.
  2. Decoct: se pune o jumătate de litru de apă la fiert şi cand fier­be se adaugă 2—3 linguriţe de fructe uscate şi zdrobite. Se lasă să mai dea un clocot apoi se acoperă şi se lasă să se astampere. Se bea îndulcit după dorinţă, 1—2 ceşti din acest decoct; asigură necesarul de  vitamine  ale  organismului  pentru  o  zi.
    Se fierb 75 g fructe uscate şi zdrobite într-un litru de lapte. Se lasă să se răcească şi apoi se îndulceşte după dorinţă. Se beau mai multe ceşti pe zi în hipo- sau avitaminoză, ca tonic şi în bronşite.
  3. Tinctură: se pune la macerat o jumătate de kilogram de pulpă de măceşe cu o jumătate de kilogram de zahăr. Se lasă cateva zile pană se formează un suc şi apoi se adaugă o jumătate de litru de spirt. Se strecoară şi se trage în sticle de dimensiuni mici, bine închise. Se folosesc cateva picături seara înainte de culcare. Este bun tonic şi sedativ.
  4. Lichior: se pune la macerat un litru de pulpă de măceşe cu o jumătate kg de zahăr, se lasă pană ce se formează sucul, apoi se adaugă 3 litri de alcool bun. Se lasă la macerat în bucătărie timp de 2—4 săptămani scuturand în fiecare zi de cateva ori. Se preseaza şi se trage în sticle. Se poate dilua cu apă după dorinţă.
    O altă reţetă de lichior. Se pune la macerat un litru de pulpă de măceşe cu 1 litru de alcool şi se lasă la căldura din bucătărie timp de 2 săptămani. Apoi se filtrează şi la filtrat se adaugă 500 g zahăr dizolvat în un litru şi jumătate de apă. Este un bun recon­fortant pentru oamenii bătrani.
  5. Ceai: se face un amestec din părţi egale de măceşe, dumbravnic, izmă, şi flori de păducel. O lingură la un pahar de apă fier­binte, se lasă să stea 15—20 minute acoperit, apoi se strecoară şi se bea călduţ şi îndulcit, dimineaţa pe nemancate. Este bun contra astmu­lui şi a bolilor de piept, precum şi în colicile intestinale.
  6. Infuzie : se face din frunzele de măceşe aşa că peste o lingură de frunze uscate se toarnă o ceaşcă de apă în clocot. Se lasă aco­perit timp de 15—20 minute apoi se bea călduţ şi îndulcit în boli de piept,  colici,  boli de rinichi şi vezică urinară.
  7. Fungus Cynosbati. Este un caz de teratologie care are o formă spongioasă şi se produce în urma înţepăturii unei viespi din genul Cynips. Se recoltează toamna tarziu, după căderea frunzelor şi se usucă în vase acoperite ţinute pe cuptor. După uscare se pulveri­zează într-un mojar.
    Tinctura preparată din aceasta se citează a fi bună în cazuri de retenţie urinară, de viermi intestinali, de guşa, de dizenterie etc.
    Se poate lua şi sub forma de pulbere cate 1—4 g (un varf de cuţit) pe zi.
  8. Achenele păroase din măceşe amestecate cu miere de albine sau cu alte dulceţuri se dau copiilor pentru eliminarea viermilor intesti­nali.