medicamente- plante.ro

PELINIŢA  sau PELIN NEGRU (Artemisia vulgaris L.)

 

Alte denumiri pentru pelinita:

Se numeşte şi iarbă vărboasă, mături, pelin de camp, pelin pes­căresc, pelinul calului, vetricel etc.

 

Descriere aspect pelinita:

O plantă tuioasă de 1 m cu tulpina albă şi străbătută de dungi roşiatice. Frunzele sunt penatifide, albicioase pe dosul lor din cauza perilor lini ce le acoperă. Florile albe cu irizaţii brune-roşcate sunt unite în inflorescenţe laxe ca nişte ciorchini. Planta este comună prin locuri ruderale, dăramături şi chiar prin culturi.

 

Recoltare si continut pelinita:

Se recoltează varfurile înflorite culese în timpul înfloririi (august- septembrie) precum şi rădăcinile şi rizomii (Radix Artemi­siae) culese toamna.
Planta conţine ulei volatil, substanţe amare etc.

 

Pelinita- proprietati terapeutice

Se foloseşte ca tonic amar, antiisteric, antiepileptic, de pus între haine contra moli­ilor, în pat contra puricilor, iar de către excursionişti în încălţăminte pentru combaterea transpiraţiei şi oboselii picioarelor.

Planta poate da naştere la intoxicaţii chiar mortale, manifestate mai ales prin hepatonefrite, însoţite de fenomene convulsive. Se vor respecta deci dozele prescrise şi nu se vor face tratamente îndelungate.

 

Administrare:

  1. Pulbere: se ia cate un varf de cuţit înainte de mancare ca tonic stomahic.
  2. Infuzie: se face dintr-o linguriţă de plantă la o ceaşcă de apă în clocot.

Se bea fracţionat o ceaşcă pe zi ca tonic stomahic, pentru poftă de mancare, ca depurativ, hipotensiv etc.