medicamente- plante.ro

Plante cu litera V

VULTURICA (Hieracium piloseiia L.)

 

 

Alte denumiri pentru vulturica:

Se numeşte şi culcuşul cloştii, culcuşul vacii, gălbeioară, buruiană pentru trantitură, călcătură, hultenioară, iarba eretei etc.

 

Descriere aspect vulturica:

Este o plantă mică ierbacee cu o rozetă de frunze ovat-lanceolată păroase. Tulpina floriferă este lipsită de frunze, are 20—30 cm şi poartă în varf inflorescenţa capituliformă cu florile galben-aurii (uneori portocalii).
Se întalneşte frecvent prin faneţe uscate şi pe coline însorite

 

 

Recoltare si continut vulturica:

Se întrebuinţează părţile aeriene culese în mai-septembrie, precum şi rădăcinile culese toamna in septembrie-octombrie.
Conţin un latex alb care se brunifică în contact cu aerul, devine vascos şi are o aromă amăruie.

 

Vulturica -  proprietati terapeutice:

Vulturica se întrebuinţează ca diuretic, antidiareic, boli de plămani, catar intestinal, ulcer, litiază renală, hemoragie nazală şi uterină, boli de ficat,  edeme,  ascită,  oligurie,  hematurie, afecţiuni bucale etc.

Planta este activă numai în stare proaspătă sau ca extract sta­bilizat.

 

Administrare:

  1. Decoct: se fierb 1—2 linguri de plantă mărunţită într-o ceaşcă de apă timp de 5—10 minute. Se strecoară şi se bea 1—2 ceşti ca diuretic, antidiareic, boli de plămani, catar intestinal, ulcer, litiază renală, hemoragie nazală şi uterină, boli de ficat,  edeme,  ascită,  oligurie,  hematurie, afecţiuni bucale etc.
 

VOLBURA (Convolvulus arvensis L.)

 

 

Alte denumiri pentru volbura:

Se numeşte si rochiţa randunicii, bună dimineaţa etc.

 

 

Descriere aspect volbura:

Este o plantă volubilă cu flori albe sau rozee în forme de palnie, frunze ovat-oblongi, sagitate la bază.

Creste peste tot, prin culturi, pe margini de drum, tufişuri etc.

 

 

Recoltare si continut volbura:

Se recoltează părţile aeriene care conţin rezine purgative,  tanin,  cristale de oxalat de calciu etc.

 

 

Volbura -  proprietati terapeutice:


Volbura se foloseste ca laxativ, în diskinezii biliare, ca he­mostatic, vulnerar, în arsuri etc.

 

Administrare:

  1. Pulbere amestecată cu miere: se ia o linguriţă pe zi ca laxativ şi antihemoragic.
  2. Frunze întregi proaspete puse pe răni le vindecă, opreşte sangerarea. Vindecă chiar furuncule şi arsuri.
  3. Decoct: se fierbe o lingură de plantă într-o ceaşcă de apă. Se bea cald cu lingura pentru oprirea tusei.
  4. Macerat: se pun la macerat 20 g (două linguri) de pulbere de plantă în 100 ml alcool de 70°. Se lasă 10—15 zile scuturandu-se zilnic. Se iau cate 3 linguriţe pe zi cu miere. Este bun în diskinezii biliare, ca laxativ etc.

 

 

 

VIŢELARUL (Anthoxanthum odoratum L)

 

 

Alte denumiri pentru vitelar:


Se cunoaşte şi sub numele de iarbă mirositoare, parangină, iarba fanului etc.

 

 

Descriere aspect vitelar:


Vitelarul este o plantă ierbacee ce formează mici tufe gălbui. Ea are frun­zele liniare, caracteristice ierburilor, iar florile sunt unite în spice paniculate laxe care se depărtează între ele in mai — iunie, cand planta înfloreşte. Toata plantă are un miros puternic, caracteristic de cumarină. Planta creşte prin păduri umbroase, în poieni sau păşuni pană în zona montană, dand mirosul titpic de fan cosit.

 

Recoltare si continut vitelar:

Se recoltează întreaga plantă care conţine cumarină.

 

Vitelar -  proprietati terapeutice:

Se întrebuinţează pentru prepararea de apă aromatică pentru spă­lat părul şi la parfumarea unor preparate.

Toxicitate:
Se recomandă utilizarea cu grija deoarece scade coagularea sangelui şi poate produce hemoragii.

 

VIŢA DE VIE (Vitis vinifera L.)

 

 

Alte denumiri pentru vita de vie:

Se cunoaşte şi sub numele de razachie, aguridă, poamă, vie etc.

 

Descriere aspect vita de vie:

Este o formă de liană din climatul nostru, la care tulpinile numite corzi sunt susţinute pe araci prin intermediul carceilor. Frunzele sunt de tip palmati-lobat şi sunt dispuse altern. Florile sunt micuţe, de culoare galben-verzuie, unite în inflorescenţe sub forma de ciorchini. Aşa vor rămane şi fructele numite struguri, care sunt boabe cărnoase, ce variază ca formă şi conţinut după soiurile diferite cărora le apar­ţin. Este o plantă de cultură, ţara noastră constituind limita nordică a acestei plante. Dar chiar şi la noi viţa de vie nu depăşeşte în mod normal graniţa nordică a Ardealului.

 

Recoltare si continut vita de vie:

Se recoltează strugurii precum si vinul obţinut din fermentarea mustului.
Strugurii conţin zaharuri specifice, acizi organici, flavonozide, antocianozide,taninuri, acid  tartric  etc.

 

Vita de vie -  proprietati terapeutice:

Din punct de vedere terapeutic produsele din struguri se folosesc ca diuretice, in constipaţii cronice, ca depurative, în afecţiuni vasculare, în cură de slă­bire etc.
Vinul se foloseşte ca tonic. Sucul scurs din tăierea ramurilor („plansul viţei") se foloseşte în dermatita si conjunctivită.

 

Administrare:

  1. Strugurii: se face cură de struguri în boli di rinichi şi constipaţie.
  2. Mustul: proaspăt are acţiune laxativă şi diuretică. Mustul poate sa fie pastrat dulce prin fierberea mustului proaspăt timp de o jumatate de oră în clocot şi apoi tratarea lui cu salicilat. Se trage in sticle bine închise şi se ţine la rece.
  3. Ceai: se face infuzie dintr-o linguriţă de amestec de frunze de vita rosie 50 g, varfuri înflorite de fumariţă 25 g şi 25 g varfuri înflorite de şovarv. Se toarnă apa în clocot peste acest amestec şi se lasă 15-20 de minute, apoi se strecoară şi se bea de femei în caz de hemoragii uterine sau dureri la instalarea menopauzei.
  4. Extract fluid din frunze de viţă se obţine punand la macerat 100 g frunze la 100 g alcool de 70°. Se lasă timp de o săptămană, apoi se strecoară. Se bea o linguriţă în caz de hipermenoree, flebită, hemoroizi.
  5. Vin tonic:
    La un litru şi jumătate de vin dulce se adaugă 40 g seminţe de angelica, 8 g cuişoare şi 5 g pulbere de nucşoară. Se lasă 12 zile scuturandu-se zilnic apoi se fierbe 5 minute. După răcire se strecoară si se  trage în sticle mici bine închise la rece. Se bea cate un păhărel inainte de masa.
    La un litru de vin alb se adaugă 100 g seminţe de anason şi se lasa să macereze timp de 8—10 zile scuturând zilnic de 2—3 ori.Se trecoară apoi şi se trage în sticle mici bine închise puse la rece. Se foloseşte cate un păhărel înainte de mancare. Combate balonările.
    La un litru de vin negru se adaugă 150 g rădăcină de ghintura, 30 g coaja de lămaie, 30 g pelin uscat şi pulverizat şi 5 g scortisoara. Se lasă să macereze timp de 15 zile bine astupat, după care se strecoară şi se trage în sticle mici, păstrandu-se la rece. Se bea cate un păhărel cu o jumătate oră înainte de mancare. Stimulează pofta de mancare.
 

VIŞINUL (Prunus cerasus L.)

 

 

Alte denumiri pentru visin:


Se numeste si gişin, vişin, intep, ghişin, vişinar etc.

 

 

Descriere aspect visin:


Pom de talie mai mică decat cireşul. Frunzele sale sunt de o culoare mai închisă decat ale cireşului, iar la baza pedunculului florilor şi a frunzelor se află rudimente de frunze. Fructele sunt de culoare roşie închisă caracteristică (vişine), sau roz şi au pulpe de aceeaşi culoare. Ele au un gust acru astringent.
Este o plantă cultivată prin livezi si grădini, cunoscandu-se mai multe soiuri.

 

 

Recoltare si continut flori visin:

Se întrebuinţează fructele, frunzele dar mai ales cozile fructelor (Stipites Cerasorum) la fel ca cele de cireş. Ele conţin săruri de potasiu flavonozide, saponine  tanin, acizi organici etc.

 

Visin -  proprietati terapeutice:


Visinele si coditele de visine se folosesc în boli de rinichi, ca diuretic etc.

 

Administrare:

  1. Decoct: Se pun la fiert cam 10 g cozi de vişin la un litru de apă. Se beau mai multe ceşti pe zi ca diuretic în bolile aparatului urinar, piatră la rinichi şi vezică, ascită.
  2. Ceai: se face un amestec din cozi de vişine, coada calului, jneapăn şi mătase de porumb, în părţi egale. 10 g (o lingură) din acest amestec la un litru de apă. Se beau mai multe ceşti pe zi pentru eliminarea pietrei la rinichi,  ca diuretic.
    Un pumn de cozi de vişine se fierb o jumătate de ceas într-un litru de apă. Se lasă să se răcească apoi se strecoară şi se bea în­treaga cantitate fracţionată pe timp de o zi. Este un bun diuretic şi în boli ale aparatului urinar.
  3. Compotul de vişine poate fi folosit şi el avand o uşoară acţiune diuretică.

 

 
Pagina 1 din 3