medicamente- plante.ro

VALERIANA (Valeriana officinalis L.)

 

 

Alte denumiri pentru valeriana:

Cunoscută şi sub numele de odolean, guşa porumbelului, iarba pisicilor.

 

Descriere aspect valeriana:

Valeriana este o plantă ierbacee care are în pămant un rizom de pe care cresc rădăcinile de grosimi diferite si cu un miros caracteristic şi gust dulceag-aromatic. Frunzele de la baza tulpinii sunt penat-sectate, iar cele din lungul tulpinii au segmente oval-lanceolate. Florile alcătuiesc inflorescenţe terminale. Ele sunt asimetrice, roşia­tice sau roz-violet, cu un miros plăcut de liliac. Planta creşte prin lunci şi zăvoaie.
Se şi cultivă ca plantă medicinală.

 

Recoltare si continut valeriana:

De la această plantă se recoltează rădăcinile şi rizomii (Rhizoma cum Radicibus Valerianae) care se culeg toamna după vestejirea părţilor aeriene. Conţin ulei volatil, alcaloizi specifici, compuşi azotaţi, enzime, alcooli, fenoli,  sitosteroli, heterozide,  antibiotice etc.

 

Valeriana-  proprietati terapeutice:

Valeriana se întrebuinţează ca sedativ nervos, calmant cardiac, hipotensiv, în nevroze cardiace, insomnii etc.

 

Administrare:

  1. Decoct: se fierbe o linguriţă de pulbere într-o ceaşcă de apă, se bea seara înainte de culcare; este un bun somnifer.
  2. Pulberea de rădăcină de va­leriana se ia de 3 ori pe zi cate un varf de cuţit; este un foarte bun calmant şi somnifer.
  3. Macerat: se pune seara în­tr-un pahar cu apă rece 10 g pulbe­re de valeriana şi se lasă peste noapte. Dimineaţa se strecoară şi se îndulceşte cu zahăr sau miere. Se ia fracţionat în cursul unei zile. Este un bun sedativ, somnifer, anti­nevralgic, combate durerile men­struale.
  4. Ceai sedativ : se face un ames­tec din 30 g valeriana, 20 g roiniţă, 30 g flori de levănţică, 10 g hamei şi 20 g muşeţel. Din acest amestec se pune o linguriţă într-o ceaşcă cu apă clocotită, se lasă 20 minu­te ; se bea călduţ o ceaşcă seara la culcare. Este un bun calmant, somnifer. Un alt ceai se poate face dintr-un amestec de valeriana cu pelin sau ventrilică (Veronica offici­nalis ). Se face un decoct din o linguriţă la o ceaşcă de apă. Se bea seara în stări de anxietate, melancolie, palpitaţii, leşin.
  5. Tinctură: se pun 20 g pulbere de rădăcină îu 100 ml alcool de 70°. Se lasă la temperatura camerei 8 zile, agitandu-se zilnic. Se strecoara şi se iau zilnic de 3 ori cate 10—20 picături ca sedativ, calmant cardiac.
  6. Clismă: se fierbe 8—10 g rădăcină de valeriana cu 150 ml apă. Se răceşte şi se fac spălaturi anale în caz de viermi intestinali, colici renale, diaree şi dizenterie.

Valeriana nu trebuie folosită neintrerupt pentru ca poateda dependenta.
De asemenea nu este bine să se depăşească anumite doze întrucat are efecte negative asupra tubului digestiv, produce dureri de cap şi chiar greaţă.