medicamente- plante.ro

DALACUL (Paris quadrifoiia L.)

Alte denumiri pentru dalac:
Cunoscută şi sub numele de aişor, boaba lupului, buruiană de beşică, buruiană de bubă, foaie de dalac, răsfug etc.


Descriere aspect dalac:
Dalacul este o plantă ierboasă vivace care ajunge pana la 30 cm înălţime. Tul­pina este   simplă şi poartă exclusiv  în  varf  o rozetă de 4 frunze dispuse în cruce sub pedicelul floral. Frunzele sunt ovale sau oblongi şi au 3 nervuri ramificate. Florile de culoare verzuie sunt situate ter­minal pe un pedicel care se termină cu un involucru. Fructul este o boabă neagră-albăstruie. Planta creşte în păduri umbroase pană în zona montană.


Continut dalac:

A fost puţin studiată şi întrebuinţată şi există contradicţii asupra utilizărilor. Dalacul conţine o serie de glicozide şi saponozide specifice care îi imprimă proprietăţi diferite în funcţie de organul folosit.

Dalac -  proprietati terapeutice:

Ast­fel frunzele sunt sudorifice, antispasmodice cu efecte în alienaţia min­tală, în intoxicaţii (otrăviri) sau boli de lungă durată, epilepsie, tuse convulsivă etc. (în aceste cazuri se recomandă cate 2 g pulbere luate zilnic timp de 20 de zile, apoi pauză şi iar se repetă tratamentul).
Fructele sunt otrăvitoare, dar în cantitate bine dozată se pare că ar avea efecte în intoxicaţii cu nuca vomică, cu arsenic şi sublimat, pre­cum şi în pestă şi alte maladii contagioase.
Rădăcina este citată ca avand proprietăţi vomitive în doze de 1—4 grame.