medicamente- plante.ro

SPLINUŢA (Solidago virgaurea L.)

 

 

Alte denumiri pentru splinuta:

Numită şi floarea boierească, floarea buiacă, mănunchi, smeoaică, varga de aur etc.

 

Descriere aspect splinuta:

Este o plantă ierbacee ce ajunge la peste  1 m înălţime. Frunzele bazilare au o formă ovată, iar cele din varful tulpinii sunt lanceolate înguste şi au dispoziţie alternă. Florile galben-aurii sunt grupate în capitule iar capitulele în ciorchine. Planta creşte prin tăieturi de pădure, coli­ne de deal etc.

 

Continutul si recoltare splinuta:

Se recoltează părţile aeriene înflorite  (Herba  Virgaureae)  în timpul înfloririi  (iunie-septembrie).   Conţin ulei volatil, tanin, substanţe amare, saponozide, azulene etc.

 

Proprietatile terapeutice ale splinutei:

Splinuta se întrebuinţează ca diuretic, în afecţiuni renale şi biliare, în hemoragii interne, metroragii, ca expectorant, cicatrizant, nevralgii dentare, fistule etc.

 

Administrare:

  1. Infuzie: peste 5 g (o linguriţă) de varfuri înflorite se toarnă o ceaşcă de apă în clocot, se mai dă un clocot şi apoi se lasă în repaus 12 ore. Se strecoară, se îndulceşte şi se beau fracţionat 1—2 ceşti pe zi in boli de ri­nichi şi vezică, în diaree cu sange. Infuzia se poate face şi cu vin.
  2. Pulbere: se amestecă în mancare. Se facilitează eliminarea pietrelor din vezica urinară. Tratamentul se face în reprize de cate 9 zile.
  3. Sirop: se fierb timp de 10 minute 2 linguriţe de varfuri înflorite cu o ceaşcă de apă. Se lasă să stea 12 ore apoi se adaugă 300 g zahăr şi se dă iar un clocot. Se ia cate o lingură sau linguriţă (după varstă) în enterită sau diaree rebelă. Siropul acesta este bun şi la copii cu diaree în perioada de dentiţie. Pentru adulţi se face un decoct mai concentrat şi se dau cate 2 linguri in diaree, litiază.