Boala cardiacă este principala cauză de deces în lume, în special în rândul diferitelor sindrom coronarian acut, care indică adesea un infarct miocardic sau chiar un stop cardiac iminent. Bolile de inimă afectează viața bărbaților și femeilor în același mod și afectează diferitele grupe de vârstă ale populației, fiind cea mai mare cauză de deces în țările industrializate.
Ce tipuri de boli de inima exista?
Când vorbim despre insuficiență cardiacă se înțelege o afecțiune în care inima nu satisface nevoile metabolice ale țesuturilor, prin urmare este necesar să se identifice natura unei astfel de decompensări și factorii care o fac acută. Insuficiența cardiacă congestivă este de obicei cauzată de afectarea funcției ventriculare, de exemplu boli coronariene, hipertensiune arterială, valvulopatie, boli cardiace congenitale, alcoolism cronic și cardiomiopatie dilatativă. În plus, există cauze suplimentare care afectează funcționarea inimii, ca în cazul cardiomiopatiilor restrictive, hipertrofiei miocardice și bolilor pericardice.
Adesea, decompensarea este cauzată de alte afecțiuni ale bolii care afectează inima, fac Camerele rigide și ineficiente la contracție. Printre cele mai frecvente boli se numără boala cardiacă ischemică și hipertensiunea arterială.
Boala cardiacă ischemică include de obicei: ischemie tăcută, infarct miocardic dureri în piept, insuficiență cardiacă, moarte subită.
Simptomul frecvent perceput este durerea toracică care poate fi asociată cu un risc ridicat de evenimente periculoase legate de stop cardiac, prin urmare este necesară terapia și diagnosticarea în timp util. Boala cardiacă ischemică este de obicei cauzată de arterioscleroză, care implică îngustarea arterelor datorită prezenței ateroamelor. Mai exact, ateromul este o masă fibroadipoasă care se instalează în peretele interior al arterelor, de fapt arterioscleroza este considerată și o boală fibro-inflamatorie.
Arteromul, ca urmare, determină o îngustare și o rigidizare a pereților arteriali care treptat nu reușesc să pompeze sânge în mod regulat. În plus, prezența materialului fibros poate provoca formarea de trombi care dau naștere proceselor trombotice.
Factorii de risc pentru boala cardiacă ischemică
Există factori de risc predispozanți care stau la baza bolii cardiace ischemice, care pot rezulta din afecțiuni modificabile sau nemodificabile. De exemplu, factorii de risc modificabili constau în schimbarea stilului de viață prin adoptarea unuia mai sănătos, uneori chiar luând medicamente.
Este necesar să se țină sub control nivelurile de hipertensiune arterială, să se scadă fumatul, să se reintroducă consumul de legume și fructe, să se conducă un stil de viață activ, să se țină sub control nivelul zahărului din sânge, insulina și diabetul. Factorii de risc nemodificabili includ bolile moștenite genetic, vârsta pacientului și sexul masculin care are o incidență mai mare a bolii cardiace ischemice decât femeile înainte de menopauză.
Pentru a efectua diagnosticul, sunt necesare examinări instrumentale, cum ar fi electrocardiograma, testele provocatoare și scintigrafia miocardică. Terapiile variază în urma identificării factorilor de risc sau predispozanți, pot fi terapii farmacologice sau mecanice de revascularizare, de exemplu o angioplastie. În multe cazuri, este foarte important să prevenim boala cardiacă ischemică prin controale constante și adoptarea unui stil de viață mai sănătos.
Factorii de risc pentru hipertensiune arterială
O altă cauză a insuficienței cardiace este hipertensiunea arterială, adică o creștere a valorilor presiunii sistolice și diastolice. Hipertensiunea poate fi primară sau secundară: prima afectează 95% dintre pacienți are o etiologie necunoscută, probabil cauzată de condiții de mediu, cum ar fi un nivel puternic de stil de viață sedentar, obezitate, stres și componente ale dietei sau de influențe genetice.
Hipertensiunea secundară, pe de altă parte, afectează doar 5-10% din cazuri, în special pacienții tineri. Are o origine pur patologică care poate fi urmărită până la stenoza arterei renale, boala parenchimului renal, bolile endocrine sau coarctarea aortică.
Hipertensiunea subiacentă sunt unii factori predispozanți și de risc care se pot referi la comportamente de sănătate precare sau factori genetici. Acestea din urmă sunt considerate foarte importante deoarece predispun subiectul la un risc mai mare de boli cardiovasculare, cum ar fi insuficiența renală, accident vascular cerebral sau complicații ale hipertensiunii. Diagnosticul hipertensiunii arteriale trebuie să se bazeze pe estimarea riscului cardiovascular total al pacientului. Cu toate acestea, procesele de diagnosticare ar trebui să conducă la o stabilitate a nivelului tensiunii arteriale, să identifice cauzele secundare ale hipertensiunii arteriale și să evalueze riscul general de decompensare cardiovasculară.
Terapia se bazează în principal pe controlul tensiunii arteriale și a oricăror efecte secundare utilizând, dacă este necesar, un singur medicament. Uneori, este esențial să vă schimbați stilul de viață pentru a menține tensiunea arterială sub control, așa că: mâncarea sănătoasă, practicarea activității fizice, renunțarea la fumat și abuzul de alcool sunt câteva metode preventive care pot regla tensiunea arterială.
